Eu îs Tache Roată din Lipova de Sus, stau a treia casă cum vii de la moară, şi-ţi scriu că nu mai pot de supărare! M-am înnegrit de zici că-s rudă cu lingurarul din capul satului!
Nu mă lăsa, domnule Guvern, nerăspuns, că mă uit la dumneata, în fiecare seară, ca la candelă în zi de duminică. Şi văd că le ştii pe toate ca nimeni altul! Tot am aşteptat eu, că vei afla şi de vaca mea, da’ bag seamă că nu ţi-o spus...
Florile dalbe ler de măr, Scoală, scoală ici domn bun, Florile dalbe ler de măr, Şi fă focul mare, mare, Florile dalbe ler de măr, Şi-mi aprinde-o lumânare, Florile dalbe ler de măr, Şi-o lipeşte-ntre icoane. Florile dalbe ler de măr, Întide masa, Florile dalbe ler de măr, În toată casa, Florile dalbe ler de măr, Peste masă, Florile dalbe ler de măr,
Vrând nevrând, mă trezesc ca proasta-n târg vorbind iarăşi despre lucruri la care nu mă pricep. Mai precis - despre Biserica Ortodoxă Română. Dacă ar fi biata mama p-acilea, m-ar întreba: altceva mai bun nu ai de făcut? Probabil da, măicuţă - dar uite că trebuie să scriu un editorial, că nimeni altul nu s-a oferit să o facă, şi subiectele „grase" au secat odată cu seceta de peste vară. Nici inundaţiile toamnei nu au îndreptat situaţia. Iar celălalt subiect (idioţeniile „prostănacului") nu merită să bată capul nimănui...
Vrând nevrând, mă trezesc ca proasta-n târg vorbind iarăşi...
Îmi povesteau bătrânii de Crăciun. Vremuri de mult stinse, cu zăpezi mari, cu focuri înaintea casei, cu posturi ţinute în sfinţenie. Apoi cântecul clopotelor ce vesteau Naşterea. Liturghia ca o lumină şi Pruncul născut în iesle. Colindele ce se revărsau a bucurie, portul popular şi jocul din curtea Bisericii. Masă bogată după o lungă asteptare şi din nou colindele sub bradul ce miroase a veşnicie. Luna lui undrea apune obosită printr-o naştere...
Poetul George Coşbuc, cel care avea cu ceară picurate filele bucoavei sale, a murit în 1918, un an providenţial pentru toţi românii. In primăvara acestui an (27 martie) Basarabia revenea la Patria mamă, iar în toamna aceluiaşi an (28 noiembrie) Bucovina, atât de falnică cu obcinile şi mănăstirile sale, se alipea şi ea la matcă. La 1 Decembrie, la Alba Iulia, s-a desăvârşit statul naţional unitar prin unirea Banatului, Crişanei, Transilvaniei şi Maramureşului cu România. Ziua în care la Alba Iulia Adunarea Naţională a decis unirea cu România,...
seară de seară zbor ca un fluture de noapte în jurul unei lumi ciudate care poartă numele tău am obosit şi aripile mele şi- au risipit întreaga strălucire fără nici un înţeles mă gândesc că teama te face să nu laşi niciodată nici o uşă deschisă iar durerea mea bate încet cu degetul pe la toate crăpăturile prin care iese lumina
Primăvara - anotimpul renaşterii naturii şi simbol al...
[[wysiwyg_imageupload:91:]]Asa se intitulează cartea d-rei Rosa del Conte, profesoară de literatură romană la Universitatea din Roma : "Mihai Eminescu o dell"Assoluto" (Istitutto di Filologia Romanza della Universita di Roma, studi e Testi: Societa Tipografica Editrice Modenese, Modena, 1963, 482 pag. ). Este fără îndoială cea mai vastă monografie închinată, într-o limbă străină, lui Mihai Eminescu. (Pe cât ştiu, cartea profesorului Allain Guillermou despre Lirica lui Eminescu n-a apărut încă). Dacă n-ar fi decât faptul...
Jorge Luis Borges nu a depasit niciodata structura naratiunii scurte. Bulversind, asa cum ii vine bine unui scriitor genial, "ordinea" genurilor literare, chiar pe un spatiu restrins, argentinianul se joaca mereu cu eseul, povestea si poezia, construind fragile si baroce castele de nisip. Volumul Evaristo Carriego, esential in maturizarea scriiturii sale, publicat in 1930, ii deschide lumea copilariei, caci Borges traieste intotdeauna "prin oglinda". Surprinsi, multi dintre criticii vremii nu reusesc sa inteleaga demersul sau dincolo de biografic (viata poetului Carriego). Mahalalele...
(Din prelegerile profesorului Escu, neascultate de nimeni)
(fragmente)
... în acest ultim seminar înaintea vacanţei de iarnă să vorbim despre... zăpezile de mai an. Alegerea acestei teme de discuţie am făcut-o ascultând întâmplător o discuţie între două persoane - importante, nu spui cine...
Una dintre ele susţinea că viaţa şi viitorul nu se pot construi fără a respecta fundaţiile puse în trecut. De aceea, trecutul - cu tot ceea ce reprezintă el, bun sau rău - trebuie...
Crăciunul
Comentarii