Din culme în culme pe munte pietros, se năzăre satul din Ţara de Jos; acolo, prin vălul albaştrilor aburi, ciobanul ghiceşte mijiri de oleaburi, dar cum le cunoaşte de mic şi pe rând, mai limpezi le vede cu ochiul din gând...
Şi-acolo în vale, o strâmbă cocioabă şi-o mamă bătrână cu viaţă de zdroabă, şi-o zână de fată la casa din Grui, brodată pe chipul din inima lui. Dar fata cu dorul fu altuia dragă şi astăzi pereche de nuntă se leagă; răsună tot satul de chiot în toi, el pustnic în munte şi slugă la oi...
Totdeauna m-am întrebat de ce oamenii simt nevoia să-şi încrusteze numele în coaja copacilor. Poate dorinţa de a lăsa o urmă peste ani, o recunoaştere a faptului că au existat şi ei, odată, demult.. Când citeşti literele scrijelite chinuit, sau fasonate cu meşteşug, ajungi să cunoşti o frântură, o fărâmiţă dintr-un om care strigă din răsputeri: „Hei! Am fost şi eu aici!"; sau poate un om care aruncă plictisit, din colţul gurii: „N-am ce face la ora asta şi n-am nici o altă idee, aşa că...
Cu doamna Lucia Bunaciu, nepoata lui Iacob Mureşianu, răsfoim
Quote:
Familia Mureşeanu a descins din satul Rebrişoara, Maramureş. O parte s-a stabilit în judeţul Bistriţa-Năsăud. De aici au plecat la studii teologice şi filozofice la Blaj verii primari, Iacob şi Andrei Mureşeanu. După terminarea studiilor au venit la Braşov. Activitatea poetică, jurnalistică şi muzicală prodigioasă a celor doi a fost continuată de Aurel Mureşeanu şi Iacob Mureşeanu...
Despre spaţiul public discutăm în sensul conferit de J. Habermas: ,,Noi calificăm drept «publice» anumite manifestări atunci când spre deosebire de cercurile închise, ele le sunt tuturor accesibile, în acelaşi fel cum vorbim despre...
Noul popas de suflet este Sfânta Mânăstire Neamţ, mânăstire de călugări, cu 60 de vieţuitori, hramul „Înălţarea Domnului". Această mânăstire a fost ctitorită în secolul al XIV-lea de Petru Muşat, apoi de Alexandru cel Bun. Biserica mare a mânăstirii a fost ctitorită de Ştefan cel Mare şi Sfânt. Arhitectura bisericii este tipic moldovenească, între naos şi pronaos se interpune...
"În consecinţă, chiar dacă nemurirea poate fi modelată, manipulată, pregătită cu anticipaţie, ea nu va fi înfăptuită aşa cum a fost planificată." - Milan Kundera - "Nemurirea"
Mâinile îi seamănă cu paginile unei cărţi de anticariat, îngălbenite de vreme, uscăţive, fragile, aproape translucide. În timp ce stânga ţine strâns marginea genţii maro de vinilin, dreapta încearcă febrilă să scoată ceva de pe fund. "V-am adus savarine!", le zise, cu ochii sclipind, semilune. Iar braţul descrise un arc...
A treia zi după Sf. Ilie, Guţu Făiniş avu parte de ghinioane, care mai de care, doar nu degeaba se spune că necazul nu vine niciodată de unul singur pe capul omului. Când se pregătea să ducă cel de-al doilea sac de tărâţe la tractor, în curtea morii îşi făcură apariţia ca din pământ, preşedintele CAP-ului şi un tovărăş important de la judeţeană. Morarul îi făcu un semn din ochi să plece cum o şti, şi sări în întâmpinarea distinşilor oaspeţi, dându-i răgaz lui Guţu să iasă glonţ prin uşa din dos. Din câţiva paşi ajunse la tractor, urcă numaidecât în cabină unde pusese primul sac şi porni spre casă. În faţa porţilor de fier vopsite în verde, claxonă scurt. Georgică sări din nuc să-i deschidă. Guţu opri tractorul chiar sub nuc. După ce răsuci cheia în contact, roti iute ochii de jur împrejur să se asigure că nu îl vede nimeni. Sări din cabină şi se răsuci ca să ia în spinare sacul. Jos văzu o grămadă de coji verzi de nucă şi cheia masivă de metal cu care fuseseră zdrobite de o piatră. Bătătura era plină cu miez de nucă necoaptă. Lăsă sacul să cadă la loc şi ridică brusc ochii spre nuc. Acolo atârnau înţepenite trei perechi de picioare desculţe.
Deşi nu mai citesc revista presei din România aşa de des cum o făceam în primii doi ani de la sosirea în Canada, în urmă cu circa o lună şi jumătate nu mi-am putut reprima dorinţa de a mai afla ce mai scriu ziarele de acasă. Printre multitudinea de articole citite, mi-au reţinut atenţia cele scrise referitor la un sondaj de opinie realizat în Marea Britanie. Conform acestui sondaj, între 15 şi 17 la sută dintre cetăţenii britanici intervievaţi şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra proprietăţi în România.
Comentarii