Recenzii de Carte

Note de lectură

Miguel de Unamuno, Despre sentimentul tragic al vieții (fragment)

”Pentru că oamenii se iubesc prin dragoste sufletească numai când au suferit împreună aceeași durere, când au arat un timp pământul pietros înjugați la jugul unei dureri comune. Atunci s-au cunoscut și s-au simțit, s-au con-simțit în suferința lor comună, s-au compătimit și s-au iubit. Pentru că a iubi înseamnă a compătimi și dacă plăcerea unește trupurile, suferința unește sufletele.

Cenaclu Literar: 

Stefan Heym- Relatare despre regele David

 

 

 

 

 

Motto:

„Când cărturarul îşi asumă pasiunile politice, el le aduce extraordinarul concurs al sensibilităţii sale dacă este artist, al puterii sale de convingere, dacă  este gânditor,al prestigiului său moral, în ambele cazuri.”(Julien Benda- Trădarea cărturarilor)

Cenaclu Literar: 

Somerset W. Maugham – Vălul pictat

 

 

 

 ”Nu ridica vălul pictat pe care, trăitorii

Viaţă îl numesc; chiar dacă forme ireale pot fi pe el pictate

Nu fac decât să  mimeze tot ce am crede

În culori întinse la întâmplare – în dosul lui stă ascunsă Teama

 

Şi Speranţa, Destine gemene care îşi împletesc mereu

Umbrele, deasupra haosului orb şi ameninţător.

Ştiam pe cineva care l-a ridicat – căuta,

Cenaclu Literar: 

Andre Glucksmann - Discursul Urii

 „Ura acuză fără să ştie. Ura judecă fără să audă. Ura condamnă după bunul ei plac. Ea nu respectă nimic, crede că înfruntă un complot universal. La capătul puterilor, cuirasată în platoşa resentimentului ei, tranşează totul printr-o samavolnică şi suverană ticăloşie. Urăsc, deci exist.”

Cenaclu Literar: 

Miguel de Unamuno - Agonia creştinismului

 

 

"Şi în abis de suflet poate să fie-o culme
ce-ncape-n el chiar un fatidic gest,
eliberarea; acolo sus, sus pe înălţime,

 

praful din glod făcut de soarele celest;

ridică-ţi ochii, pieptul tău să se-anime;
cunoaşte-te total, dar mai lasă un rest."

( Secretul nostru)

 

Cenaclu Literar: 

J.M. Coetzee- Aşteptându-i pe barbari

 

 

Motto: „Fiecare deţinut trebuie să simtă pe propria-i piele că omul este un mâncător de oameni; conştiinţa supravieţuitorului, dacă mai dăinuie cumva, trebuie să fie lăcaşul ruşinii de a fi rămas în viaţă.” (Andre Glucksmann, Bucătăreasa şi Mâncătorul de oameni)

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Recenzii de Carte