Revista Atheneum

Articole din Revista Atheneum

Cartea 12 - Şi s-a făcut Potop

Ei, şi văzânduşi Adam şi Eva un fiu sub ţărână iar celălalt rătăcitor, ce s-au apucat să facă? Fii şi fice. Dar mai întâi pe Seth. Ce a făcut Seth în toţi cei nouă sute doişpe ani, în afară de a-l fi născut pe Enos şi alţi fii şi fice, nu prea ştim. Cum nu ştim deloc ce au făcut toţi ceilalţi zece patriarhi antideluvieni, inclusiv Adam – până la tata Noe. Fiecare din ei au trăit (aproape) cât Matusalem – şi ăsta a TRĂIT! Exact 969 de ani. Cu excepţia tatălui acestuia, Enoch, care a „dispărut” în floarea vieţii, la abia 365 de ani. Cum el a fost socotit a fi un om „drept”, umblând pe calea lui Dumnezeu, acesta (El) L-a luat cu El în cer şi alta nu l-a mai văzut nimeni. Prin aceasta, Enoch este primul „drept” pomenit în Biblie, alături de Noe şi, mai târziu, de Phineas, Ilie şi Iacob, „fratele lui Iisus” şi, în scrierile de la Marea Moartă, de Învăţătorul Dreptăţii.

Articole Atheneum: 

Nae Ionescu metafizicianul

[[wysiwyg_imageupload:69:]]Citat: 

"Simţeam că ce spunea Nae Ionescu nu se găsea in nici-o carte..."

Mircea Eliade - Amintiri


 


 

La o gală a cărţii din capitală, funcţionarul de la intrare care verifica şi înregistra invitaţii şi care, evident, nu-l recunoscuse pe Nae Ionescu, îl...

Articole Atheneum: 

De moartea lui Ştefan vodă celui Bun, vă leato 7012 <1504>



Nu multă vr...me, daca s-au întorsu Ştefan vodă de la Pocutiia la scaunul său, la Suceava, fiindu bolnav şi slabu de ani, ca un om ce era într-atâtea războaie şi osteneală şi neodihnă, în 47 de ani în toate părţile să bătea cu toţii şi după multe războaie cu noroc ce au făcut, cu mare laudă au muritu, marţi, iulie 2 zile.

Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la osp...ţe omorâea fără...

Articole Atheneum: 

Tufa de iasomie

- Vasili, vin' la masă Vasili!

Bunelu stătea aşezat pe treptele călduţe de ciment, în uşa din spatele casei. Bunica îl strigă proptită în uşa de la stradă, uşa ce dădea în bucătăria joasă din chiripici şi podită cu pământ bătătorit. Un ţol lung făcut din cârpe ţesute între ele i se încurcă între picioare şi o pisică şchioapă miaună lipindu-i-se de gleznele butucănoase, cerând miloagă de mâncare. E Miţa, o pisică vagaboandă cu blana tărcată şi bunica într-o noapte când mergea şonticăit la closetul din fundul curţii, n-a văzut-o şi a călcat-o pe spate. De atunci merge...

Articole Atheneum: 

Însemnări în jurul Unirii



[[wysiwyg_imageupload:89:]]"Neamul românesc respiră prin sărbători", spunea Nicolae Iorga odată. Sărbătorim din nou, deci mai respirăm...

Se zice că nu aduce anul ce aduce ceasul, dar pentru ca ceasul să aducă, trebuie să munceşti ani de zile. Pentru ca să se ajungă la Decembrie 1918, unirea tuturor Românilor într-un singur stat, bietul Român a muncit şi-a murit, a sperat şi-a luptat aproape două milenii.

Nu ne vom ocupa prea mult de datele exacte şi chestiunile scrise în toate cărţile de istorie. Este destul, cred eu, să ne facem o imagine generală a epocii, în...

Articole Atheneum: 

Castelele din Subcarpaţi - IV

Partea a patra, în care se povesteşte cum domnişoara Lenuţa, devenită Linda-cele-mai-lungi-picioare-din-NASA, îşi regăseşte mama

- Intră. Linda?
- Da, Linda. Sam? M-a trimis...
- Da, eu l-am rugat. De fapt... ne cam cunoaştem, nu?
- Mmmm... nu ştiu... nu-mi amintesc... scuze...
- A, nu, nu trebuie să te scuzi. Eu nu-s aşa celebru, ca să mă ştii. Poate că e mult mai corect să spun că eu te cunosc, recunoaşte Sam, neputându-şi controla privirea, ci lăsând-o să-i scape către picioarele Lindei, ascunse până la genunchi de o fustă mulată, care le scoate...

Articole Atheneum: 

În gulagul românesc (2)

Septembrie 1948, Braşov

În vila fostului ministru M. Popovici era acum instalată sinistra securitate. În beciurile casei s-au construit şapte gherete având un prici gol fără măcar o pătură. Înainte de a fi adus aici sunt introdus într-un birou unde un agent civil, ce grad avea nu ştiu, mă ia prin surprindere cu lovituri şi călcat în picioare. Încep apoi întrebări cerându-mi a denunţa prieteni, colegi şi, totodată, a mă putea implica într-o organizaţie sau complot. Refuz să răspund şi atunci începe întreaga gamă de torturi. Sunt legat de mâini şi...

Articole Atheneum: 

a 20-a zi: CIOPLITORUL

...
Un cioplitor în piatră locuia
într-un sătuc, sus, lângă munţi, departe,
Să-i fie-aproape piatra ce-o lucra
Şi care cer şi nori veşnic desparte.

Iar măiestria lui e cunoscută,
Căci din a sale mâini ieşeau comori
De frumuseţe-n lume ne-ntrecută.
Avea comenzi din noapte pânaă-n zori.

Executa coloane, capiteluri
Sau basoreliefuri îngereşti,
Pentru faţade, porţi de multe feluri,
Acoperişuri, trepte şi fereşti.

Roca cea dură-l asculta supus.
Muncea din greu

Articole Atheneum: 

MIMI, MOMO şi MUMU

Mimi, Momo şi Mumu se numeau aşa deoarece erau fraţi. Altă cauză nu exista, oricât şi-ar fi dorit ei să afle. Erau orfani şi înrudirea era doar o presupunere lansată de Momo într-una din zilele sale inspirate.

Locuiau într-o casă din cărămidă roşie, la zece kilometri de oraş. Casa era încăpătoare, chiar prea încăpătoare pentru trei oameni la fel de singuri şi tineri, dar foarte diferiţi ca fire. Diferiţi în concepţii, atitudine, simţire.

Mumu credea că secolul XX e secolul ferestrelor, că poţi ajunge fără greutate unde vrei, numai...

Articole Atheneum: