Articole

Articole

Mihai Eminescu, jurnalistul

Chiar dacă posteritatea celebrează de fiecare dată pe poetul Mihai Eminescu, activitatea sa jurnalistică ne descoperă şi un spirit de polemist bine ancorat în realităţile vremii. Debutul său  în presă a avut loc încă de pe vremea când era student la Viena când publică în revista Albina din Pesta, nr. 7/ 19 şi 9/21 din ianuarie 1870 articolul O scriere critică. În acelaşi an, în revista Familia tot din Pesta publică Repertoriul nostru teatral, semnat cu iniţiale.

Cenaclu Literar: 

Friedrich Nietzsche

 

 

„Căci frumosul nu-i
decât pragul înspăimântătorului şi-l îndurăm
anevoie
şi peste măsură, aşa cum e, ne înminunează
fiindcă, nepăsător,

nu ne-nvredniceşte să ne dea pierzării.”

(Întâia elegie din Duino-Rainer Maria Rilke)

 

 

 

 

Cenaclu Literar: 

Colinde populare româneşti

Obiceiul colindatului, specific sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară la sfârşitul lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie, se suprapune peste petrecerile care aveau loc încă  de la 2400 î.e.n. Primele consemnări le găsim  în Epopeea lui Ghilgameş în care se vorbeşte despre opulenţa meselor de sărbătoare. Babilonienii care cunoşteau de timpuriu calendarul lunar  aveau un sentiment de teamă faţă de forţele tainice ale naturii, mai ales, în cele trei zile de întuneric de la sfârşitul fiecărei luni.

Cenaclu Literar: 

Marele Inchizitor

Motto: O, tu Iisus, umil şi blând copil din Ieslea sfântă, pentru ce te-ai temut în grădina Ghetsemani? Oare Îngerul păzitor nu ţi-a înfăţişat imaginea consolatoare a viitorilor sprijinitori ai tronului tău? De ce să tremuri şi să te-nfiori, o tu, Izbăvitorule?        

(Leon Bloy – Prietenii lui Iov)

 

Cenaclu Literar: 

Priviri

Dacă cineva m-ar întreba:  ce te poate face fericită - cu adevărat? - aş răspunde fără nicio ezitare: o privire. O singură privire care să cuprindă un întreg univers de gânduri şi sentimente. Nimic altceva. Tăcere...  Şi prin aerul dens al tăcerii să răzbată către mine acea privire care să-mi pătrundă în adâncul sufletului şi să-l inunde cu fericire. De ani şi ani port cu mine o întreagă colecţie de priviri ca pe un album cu fotografii: unele mai învechite, îngălbenite, altele mai şterse, mişcate, întunecate, altele viu colorate, proaspete.

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Articole