Articole

Articole

Vasile Lovinescu - Interpretări inedite ale simbolismului din două snoave aparţinând lui Ion Creangă (din vol. Incantaţia sângelui)

„Cred că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.” Constantin Brâncuşi

 

Cenaclu Literar: 

Lev Şestov- Revelaţiile morţii

În "Revelaţiile morţii", ca şi în celelate eseuri, Şestov demonstrează că raţionalismul, sistemul filosofic cel mai riguros, se loveşte întotdeauna de iraţionalismul gândirii umane. „E om numai acela care ştie ce înseamnă viaţa şi ce înseamnă moartea,” spune el. „Cel care nu ştie, cel care, fie numai din când în când, fie numai şi pentru o singură clipă, încetează, a deosebi limita ce separă viaţa de moarte, acela încetează să mai fie om, pentru a deveni...”pg.16

Cenaclu Literar: 

Marc Chagall

Chagall înseamnă în limba rusă “a merge cu paşi mari.” Volubil, iubind viaţa cu nesaţ, într-o continuă comunicare cu cei din jur, atent la toate contactele, aşa îl descriu contemporanii. Viaţa şi opera sa se suprapun, degajă acelaşi parfum, aceeaşi intimitate. Asemeni tuturor marilor artişti îşi oglindeşte în întregime propria viaţă în opera sa. Nu e nici cerebral, nici sensual- e un mare liric. Ajuns la Paris, în vremea când cubismul era la modă, Chagalll se ţine deoparte. “ Tablourile mele sunt ilogice şi nerealiste-cu mult înainte de suprarealism.

Cenaclu Literar: 

“A trăi decent”


Aud, tot mai des, în ultima vreme, expresia  „a trăi decent”, expresie în numele căreia se clamează câte şi mai câte drepturi. „A trăi decent” a devenit unicul scop al vieţii, ultima treaptă a Paradisului pământesc pentru care merită să sacrifici orice alte porniri, venite din cine ştie ce rătăciri ale gândului rău strunit. „A trăi decent” echivalează cu „o îndestulare liniştită”, în care „fericirea” de altădată a fost înlocuită cu „bunăstarea”, iar „nobleţea spiritului” cu „decenţa”.

Cenaclu Literar: 

J.M. Coetzee- Aşteptându-i pe barbari ( note de lectură)


 

Motto: „Fiecare deţinut trebuie să simtă pe propria-i piele că omul este un mâncător de oameni; conştiinţa supravieţuitorului, dacă mai dăinuie cumva, trebuie să fie lăcaşul ruşinii de a fi rămas în viaţă.” (Andre Glucksmann, Bucătăreasa şi Mâncătorul de oameni)

 

Cenaclu Literar: 

Pages

Subscribe to RSS - Articole