Texte din Cenaclul Literar

Mitologia de buzunar

Mitologia e o ramură stufoasă a ştiinţei care se ocupă de mituri.
- Mama, mitul vine de la Dumitru?
- Nu, vine din altă parte...
- Hmm, ciudat ... gogomănia ai zis că vine de la nenea Gogu, barbologia de la nenea Barbu...
- Dragule, etimologic vorbind...
- Nu, nu vorbim elimotologic în cel mai rău caz am putea vorbi româneşte că-n italiană faci prea multe dezarcorduri!
- Hmm! Deci: miturile, dragul meu sunt un fel de poveşti pentru oameni mari pe care le citesc copii...

Cenaclu Literar: 

1 DECEMBRIE

Cînd primii fulgi de nea s-arată
Şi ţara-n alb se-nveştmîntează,
Românii toţi, din lumea-ntreagă
1 Decembrie serbează!

E ziua sfînt-a României
Şi a istoricei Uniri,
Ce-a înfrăţit pe toţi Românii
În cugete şi în simţ...

Cenaclu Literar: 

Cine a adus Biserica?

Într-o diminează, ne-a chemat Şefu’ la el. Nu pot spune că era o „bună” dimineaţă, eu nu sunt printre cei ce cred că ziua se cunoaşte după dimineaţa ei. Nici nu ploua, nici nu era soare – era o banală dimineaţă de primăvară, nu cu mult înaintea Paştelor. Cum s-a dovedit, numai bună nu era: Şefu’ ne-a trimis pe teren. Mai precis, pe mine şi pe Gruzin, că avea mai multă experienţă.

Cenaclu Literar: 

TEATRU - DRACU' LA poartă sare - partea II

ACTUL 3

DRACULA, MARGARETA, DRACU, MAMA, PREOTUL, GROPARUL

Scena 1

DRACULA, MARGARETA, DRACU, MAMA

Odaia Margaretei. Mama şi fiica dorm în aceeaşi încăpere. Clar-obscur, noapte senină, cu lună plină. Muzică bizară. La lumina lunii, Dracu şi Dracula intră în casa femeilor, se descalţă să nu facă zgomot şi-şi şoptesc. Personajele pot fi recunoscute mai mult după voce. Replicile se vor misterioase.)

Cenaclu Literar: 

TEATRU - DRACU' LA poartă sare - partea I

DRACU`LA POARTĂ SARE

(Comdie în 3 acte )

Personajele:

Dracu, care nu e chiar Dracu,
Dracula, care nu mai ştie dacă a fost domn sau domnitor,
Mama, care nu mai ştie când a fost mamă,
Margareta, fiică, aparent ascultătoare,
Preotul α
Groparul Ω

Actul 1

Scena 1

DRACU, DRACULA.

Cenaclu Literar: 

Astenie de primavară

Printr-o sită de mătase
Norii-şi varsă fina ploaie,
Ce-ţi pătrunde până-n oase
Astenia te înmoaie.

Păsărele zgribulite
Stau pe ramurile goale,
Cu penaje umezite
Se burzuluiesc în foale.

Solul saturat de apă
Nu mai poate să înghită,
Iar rădaşca se adapă
În căsuţ-adânc scobită.

În pămînt seminţe grase
Speriate-ncep înotul,
Cu codiţele noi scoase
Ţin direcţia cu lotul.

Poet trist şi melancolic
Ploaia-n geam o urmăreşte,
Cântă dintr-un vers bucolic
Când o rimă-şi potriveşte.

Cenaclu Literar: 

Intamplare

Deschid fereastra.
Somnoroasă,
Noaptea-şi ridică imensele cortine.
Cu-n nechezat de aripi
Tot cerul se revarsă-n mine.

Miei albi de nori
Se joacă acum in voie
Sub epiderma albăstruie.

O aripă de vultur
Imi iese din retină.
Işi caută frenetic
Cuibul-ghirlandă,
Cazut
Pe-un colt de stâncă.

Pe palma dreaptă
Am desenată
Linia orizontului.
Iluzia
Ce
Ma desparte de mare.
Pântecul ei ascunde
Glasul tau.
După o ploaie de săruturi
Naşte-n triluri
Curcubeu.

Cenaclu Literar: 

Sunt...

prelungirea degetelor tale...

Sunt ochii
care veghează infinitul din tine...
Sunt cuvântul nespus
şi gestul abia
îndrăznind să se ridice
spre albastru...

Sunt prelungirea
sângelui tău
care curge
doar
prin
mine...

Sunt pleoapa
care îţi închide
universul...
Sunt mâna cu care
mângâi stelele...

Sunt gândul tău de seară
gemând de patimi
neştiute...

Sunt talpa care
îţi sărută umbra...

Cenaclu Literar: