Texte din Cenaclul Literar

Abrupt atac, aripa amuţită

Abrupt atac, arípa amuţită,
Amorfe-accente aspru amputate
Au asfinţit abulic amânate
Având alături arma aţintită.

Afinităţi avid algoritmate
Aur ascund, alica aţipită.
Acea arcadă amplu alungită
Ardea alcoave-amar aglutinate.

Absent ascult aceeaşi abordare
A acoladei arcului astral.
Aulic ax acoperă altare

Actinii-albastre au ajuns aval.
Adevereşte-ardenta alternare
Acord adus aproape abisal.

Cenaclu Literar: 

Iubirea mea de liniste deplina

Iubirea mea de linişte deplină
Apare-n trup din legi mereu înalte.
E o iubire neoprită-n halte,
Îmbietor de tandră şi senină.

Nu caută-ntrupări din strâmbe dalte
De presărat pe suflet în surdină,
Nu se revoltă fără nici o vină
Pe cei ce vor în scări de foc să salte,

Nu osteneşte-n sine, nu abundă
În rod gustat mereu ca antidot.
Întinde-n gând cărări ca să le-ascundă

De tot ce vreau să-mi amintesc şi pot.
Iubirea mea de linişte profundă
Mai crede totul şi îndură tot.

17 aprilie 2004

Cenaclu Literar: 

Ucenicie de ziarist

E grea munca de ziarist. Mi-am dat seama imediat după ce mi-am făcut intrarea la un cotidian nu tocmai de prima mână - dar cu pretenţii. Până spre seară mi-am cam dat seama, cu tot spirtul meu de auto-confidenţă, că nici nu am stofă de jurnalist. Dar să o iau de la început.

Cenaclu Literar: 

Sunt...

prelungirea degetelor tale...

Sunt ochii
care veghează infinitul din tine...
Sunt cuvântul nespus
şi gestul abia
îndrăznind să se ridice
spre albastru...

Sunt prelungirea
sângelui tău
care curge
doar
prin
mine...

Sunt pleoapa
care îţi închide
universul...
Sunt mâna cu care
mângâi stelele...

Sunt gândul tău de seară
gemând de patimi
neştiute...

Sunt talpa care
îţi sărută umbra...

Cenaclu Literar: 

Amurg pe zăpadă

AMURG PE ZĂPADĂ

(pastel)

În pădurea argintată,
Roş, apusul s-a lăsat,
Sîngerînd peste zăpadă,
Peste rîul îngheţat.

Pare că zăpada-n flăcări
S-ar topi de-atîta roş -
Pe un pod, pe Rîul Galben*,
Trece gîrbovit un moş.

Duce-n cîrcă nişte vreascuri
Ca să facă-n soba lui,
În bordeiul din pădure,
Foc cît roata carului.

După el, o căprioară,
Tremurînd, în pas zglobiu,
Îl urmează zveltă, mută,
Peste-omătul, vast pustiu.

Cenaclu Literar: 

Naştere

Vagonul metroului este plin de oameni. De toate naţiile, de toate culorile. Vorbesc. Vorbesc prea mult. Aruncă ziarele pe jos. Îşi lasă cutiile de Coca-Cola pe scaune. Horcăie. Scuipă. Înjură. Brusc, m-aplec şi mă lipesc cu faţa de podea. Mă privesc miraţi. Ei cred că-s nebun. Sau vor să creadă că-s mai nebun decât ei. Din faţă se-aude un sunet ascuţit. Privesc. Un fir metalic înaintează cu viteză şi taie totul în cale la înălţimea de-un metru. Jumătăţi de cadavre pretutindeni. Sânge. Deschid ochii. Totul s-a petrecut într-o fracţiune de secundă. Acum e linişte.

Cenaclu Literar: 

DIMINEŢI DE DUMINICĂ

Dimineaţa, în straie de Duminică,
Îngerul cel Sfânt şterge lacrimile din ferestre.
Leagănul cerului albastru de fluturii nopţii.
Într-unul copil şi bătrân.
Şi iată-mă sunt Doamne
Scribul tău mult iubit!
Nu de tot bun,
Nu de tot cuminţit!
Fiecare pas ar putea fi ultimul,
iar ultimul poate chiar primul
şi ori ce oprire un mai mare avânt.
La capătul Muntelui
Îngerul surâde-n Cuvânt.

Cenaclu Literar: 

Plajă

PLAJĂ

Din soare se scurge răşina de brad
Apa dulce, faleza tăioasă,
Pescarul topindu-se-n cizmele largi
Pleoapa căzând lipicioasă.
Visezi cum te-nhaţă nisipul fierbine
Cum cauţi ceva născocit din pământ
Sub pietre şi-ulcele e rece şi vie
Inima peştelui iute bătând.

Cenaclu Literar: