S.O.S. Animal la apă


Am avut convingerea că voi muri aşa, în linişte, purtat şi înconjurat de ape străine pe nava asta construită din lemnul unor lumi disparate.Dar nu, continentul semenilor pe care prea devreme l-am părăsit continuă să danseze cu luminile și vocile lui în depărtarea nesfârșitului ocean. Noaptea, valuri zdrențuite scăpate de sub tăișul Lunii îmi aduc vești dinspre acesta și atunci, singura ființă care mă-nsoțeşte începe să mă tulbure profund, reușind pentru ceasuri întregi să-mi domine gândurile cu zbuciumul ei.

pe spinări de bouri uriasi
se odihnesc
fluturii albi.
*
norii
isi scutură făptura:
acoperind cu rouă câmpul.
*
se zbuciumă-n mări,
arătări hidoase
din alte dimensiuni.
*
indraznetul vultur-
inghitit de lumina
din largul senin.
*.
ratiunea cu mândria;
intelepciunea cu
priceperea
*
urma sarpelui prin dune-
viata
omului orgolios.
*
ratiunea face din vise zmei-
intelepciunea
chibzuintă.
*
in amurg:
aurită coroană
pe crestetul muntilor

iată succesiunea de tablouri

autoportret în alb atonal

printre coagulări radioactive

inocenţa sacrificată Necunoscutului

învineţind trupurile dezarticulate

abandonate

lirism de operetă

umbrele sonore compromit amiaza

fiecare ecou se desprinde

încet dintr-o lume închisă derizorie

iluzia alimentează logaritmic euforia aripilor

o altă biografie romanţată

acest echinocţiu impredictibil

prin vechea urbe

trec la nesfârşit

androizi de cristal

într-o alegorie funebră