Cornelia Păun Heinzel : Cartea “Contribuţii la cercetarea ziarelor şi revistelor culturale româneşti din străinătate -mileniul lll : generalizări, analize, clasificări, caracterizări” de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel – prima carte despre presa culturală românească din străinătate din mileniul al treilea / perioada postrevoluţionarăScopul lucrării de cercetare “Contribuţii la cercetarea ziarelor şi revistelor culturale româneşti din străinătate - mileniul lll : generalizări, analize, clasificări, caracterizări” constă în realizarea unor abordări moderne, de actualitate, a publicisticii...Read more
Titluri din Revista Atheneum
Interviu - Un minisat în mijlocul unei... | Adrian Munteanu |
Octombrie - Generaţia de sacrificiu -... | Nick Sava |
Întâmplări din ultima vreme -... | Gaşpar Rogoz |
Moş Tache şi Guvernul (I) | Administrator |
EVUL MEDIU neîntâmplător | Angela Daniela Țapu |
Iubire, maşini şi cai albi | Sebastian Stoica |
Călugărul fără credinţă | samidamian |
Duminica Sfinţilor români | Mihai Petrovici |
Despre generaţii | Gheorghe Bogdan |
I am Dina | Luminița Suse |
Texte Noi din Cenaclul Literar
Cornelia Păun Heinzel C9NTRIBUȚII LA... | Cornelia Păun |
PUTEREA VINDECĂTOARE A MUZICII | Maria Sava |
DE CE ROMÂNII NU AU MERITAT UN HAVEL | Maria Sava |
SADEGH HEDAYAT- BUFNIȚA OARBĂ | Maria Sava |
CORNELIA PĂUN HEINZEL : TREIZECI DE ANI... | Cornelia Păun |
CORNELIA PĂUN HEINZEL : DICŢIONARUL... | Cornelia Păun |
ARTA MINIATURILOR ÎN ARMENIA | Maria Sava |
Mihai Eminescu, jurnalistul | Maria Sava |
Mihai Eminescu-câteva repere | Maria Sava |
Începutul iconoclasmului bizantin... | Maria Sava |
Articole recente publicate la Cenaclul Literar
Antologia de eseuri ”Muzică și literatură”, apărută în 1966, la Editura Muzicală, are la început câteva eseuri semnate de poetul Tudor Arghezi. Sunt, mai degrabă, niște tablete (genul literar în care Arghezi a excelat) care fuseseră publicate, mai înainte, în revistele vremii. Două dintre ele se referă la marea forță de comunicare și de vindecare consolatoare a limbajului muzical dintre doi artiști de geniu: George Enescu și Ștefan Luchian. În primul articol intitulat ”Vioara și paleta”, Tudor Arghezi...Read more
Václav Havel a fost, la început, un ”simplu dramaturg”. Ca dizident recunoscut de autorităţile comuniste, fusese obligat să lucreze ca maşinist la un mic teatru din Praga. Acolo îşi scria piesele – chiar dacă acestea nu erau jucate. Se alăturase de tânar mişcării Primăvara Pragheză, alături de alţi intelectuali. Mulţi dintre ei părăsiseră, la intervenţia Sovietică, Cehia – unii, pentru totdeauna (ca Milos Forman, de exemplu). Havel nu s-a exilat, nu și-a părăsit Cetatea. Mai tîrziu, a semnat Charta 77 și a făcut puşcărie politică.
A intrat în conştiinţa praghezilor...Read more
”Mă tem doar că mâine mor și nu m-am cunoscut încă.”
(Sadegh Hedayat)
Sadegh Hedayat a fost cel de-al cincilea copil al cunoscutului poet iranian Reza Quli Khan Hedayat ce aparținea unei vechi familii aristocratice și s-a născut în data de 17 februarie 1903, în Teheran. Și-a început studiile la Colegiul francez Saint- Louis din capitala Iranului, le-a continuat în Belgia (1926-27), apoi, la Paris (1928-29), Reims (1929), Besancon (1929-30).
În 1930, s-a întors...Read more
Cornelia Păun Heinzel : “Treizeci de ani de la primul articol publicat într-un ziar“ Zilele acestea se împlinesc treizeci de ani de când mi-a fost publicat primul articol într-un ziar, în calitate de redactor colaborator. La vremea respectivă conduceam un institut de cercetare ştiinţifică bugetar, de stat - de la vârsta de 28 de ani, raritate în acea perioadă, în care toţi cu funcţii de conducere la stat, în acest domeniu aveau peste cincizeci de ani - şi eram cadru didactic la Universitate.Imediat ce mi-am propus acest lucru, m-am prezentat la sediul redacţiei ziarului, care se înfiinţase...Read more
I
În ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei, poporul armean a dat lumii o neprețuită cultură încă din zorii apariției sale, începând cu secolul al VII-lea î.e.n., când populația autohtonă din podișul Anatoliei, creatoare a civilizației Urartu, s-a amestecat cu triburile traco-frigiene venite din Balcani. După o tradiție antică rămasă de la Herodot, poporul armean ar fi urmașul și continuatorul frigienilor care s-au stabilit în Armenia. Emigrând din...Read more
”DICŢIONARUL FABULIŞTILOR CELEBRI din antichitate până astăzi, de pe întreg globul” de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel este o lucrare unică, care nu a mai fost realizată până în prezent, utilă istoriei literaturii universale, prin expunerea a aproape opt sute de fabulişti celebri din toate ţările lumii, din cele mai vechi timpuri, ca înţeleptul persan Bidpay, din Orientul antic, părintele poeziei religioase, morale şi didactice Hesiod -...Read more
Chiar dacă posteritatea îl celebrează de fiecare dată pe poetul Mihai Eminescu, activitatea sa jurnalistică ne descoperă şi un spirit polemist bine ancorat în realităţile vremii. Debutul său în presă a avut loc încă de pe vremea când era student la Viena, când, publică în revista Albina din Pesta, nr. 7/ 19 şi 9/21 din ianuarie 1870, articolul ”O scriere critică”. În acelaşi an, în revista Familia, tot din Pesta, publică ”Repertoriul nostru teatral”, semnat cu iniţiale. Încă din aceste articole ce aveau un conţinut cultural, dar se...Read more
Pentru unii dintre noi Eminescu există doar la 15 ianuarie şi la 15 iunie. De la adulare la ducerea în derizoriu există un întreg evantai de abordări. Astfel, întâlnim ”Poetul”, scris cu literă mare, ”Luceafărul poeziei românești” etc. -stereotipii moștenite din generație în generație prin gura unor dascăli leneși care nu au nici harul și nici dorința de a-i apropia pe tineri de poezie și de poetul care a pus limba română între albiile ei...Read more
Bizantinii considerau atât cuvântul cât și imaginea ca fiind două limbaje egale care puteau să exprime deopotrivă un unic mesaj. Pentru ei pictura era ca un discurs mut ce vorbea de pe pereți, căci eleniștii erau conștienți că fiecare limbaj se adresa unor simțuri diferite. Reversibilitatea și perfecta analogie a celor două limbaje se datorează faptului omul e dependent de simțuri și percepțiile pot deveni inteligibile doar prin mijlocirea simbolurilor – fie prin carte fie prin reprezentare iconografică. Iconoclaștii proclamau...Read more
Comentarii