Texte Noi din Cenaclul Literar

Texte din Cenaclul Literar

Mâine... un timp ce nu-mi aparţine

Tu vei veni
schelălăind ca un câine
de unde oase
pentru fastuosul ”mâine”
când omenirea n-are viitor

Să ne-aşezăm cuminţi
la umbra – timpului trecut
şi să visăm
cum „azi” –
ia forma efemeră
a ne-nceputei pâini…

 

Şi îngrozit de nesfârşite mâini

ce lacom se întind

voi alerga şi eu

schelălăind

spre margini de hotar

şi câine credincios - voi sta de pază

Cenaclu Literar: 

Zece reguli mititele

1. Nu se poate numi elev acela ce nu ştie să scrie şi să citească;
2. Prezenţa elevilor la orele de clasă este obligatorie;
3. Niciun elev nu are voie să părăsească şcoala până la încheierea orelor;
4. Elevii au datoria de a învăţa şi munci pentru că numai astfel vor deveni buni specialişti;
5. Niciun elev nu va mai achita vreodată fondul şcolii, chiar dacă va fi supus la presiuni;
6. Elevii sârguincioşi vor primi burse din veniturile extraşcolare;
7. Elevii au datoria de a participa la cercuri ştiinţifice;

Cenaclu Literar: 

Ah, viaţă...

ah, viaţă, oamenii sunt tot mai departe de mine
şi mă ridic zi de zi pe un piedestal de cuvinte
privind mai de sus, tot mai de sus
ceea ce-am fost şi nu voi mai fi

dorinţele mele se îndeplinesc
cu preţul pe care nu l-am ştiut
şi numai menirea de a duce la capăt ofranda
propriului suflet
mă lasă să respir
şi numele meu, da, numele meu
nu-l mai pot ţine-n frâu
mi-a luat-o lacom înainte
cucerind redute, înalte redute

Cenaclu Literar: 

3 mozaic (haiku)

copii nerăbdători pe uluci-
câinii latră la
bivoliţe.

praf si tropaituri
ugere -ulcele cu lapte :
merg agale.

mireasmă de fân proaspat
mustăţi de lapte pe obraji-
odihnă.

pe creanga inflorită de salcâm
vântul se
leagana.

petale de trandafir
pe obrajii copiilor-
sănătate

desculţ in băltoacă
ascult romanţa ploii-
amintire.

poloboc la streasina casei :
lip ! lip !
vrabiuţă se spala.

coardă vărgată printre
răsadurile de rosii-
urme.

Cenaclu Literar: 

unele lucruri trec greu ca murdăria după văruit

bomboanele au timpul lor să fie supte
aşa că
o pun pe asta la marginea umbrei ca reper
să ştiu cât timp trece
şi
îmi cer iertare

muzei
căreia nu am reuşit să îi găuresc inima
în punctul G
cum făceam în curtea şcolii de găuream în pământ
şi aruncam o monedă de 5 lei
mare cât un ochi de pirat

mie
pentru că
râcâind cu unghia se ia cel mai bine murdăria insistentă
chiar dacă există riscul să duci degetul la gură
freudian sau nu

Cenaclu Literar: 

Trei Mari Puteri

Unii fac paroxism cînd vorbesc despre muzică de proastă calitate şi versuri cu iz de cretinism. Îşi consumă energia aruncînd vorbe grele la adresa celor ce fac sau ascultă un anumit gen muzical.

Alţii îşi pun termopane în speranţa...

Cenaclu Literar: 

Povestea lui Ochilă 2 (În căutarea lui Harap Alb)

Aşa se face că într-o zi, în una din aceste întâlniri cu învăţaţii, unul dintre ei pomeni de o carte rară, de care nu mai auzise nimeni.

- De mult ştii despre ea? sări imediat Doamna.

- Am auzit vorbind despre ea o femeie, o străină, zise Pun al Treilea, învăţatul respectiv.

- Ce fel de femeie? Ce ştii despre ea?

- Nu ştiu prea multe. A apărut în vecini acum câtăva vreme. Şi-a deschis un mic magazin de ierburi şi leacuri, iar fata ei ghiceşte clienţilor în cărţi şi în palmă.

- Ce zicea despre carte? întrebă Doamna.

Cenaclu Literar: 

la vest de mine însămi

ploua în iunie
şi mă pândea din nou
senzaţia aceea stranie de libertate
din vârful cireşului

de undeva, de altunde,
archimboldo deschidea ferestre larg
sărutului umezit de cireşe
pe şevaletul memoriei
până când
umbrele se lichefiau tandru
în haine de duminică
pe străzile din Saint Germain

ploua şoptit în strană
iar păsările plecau hohotit
din sufletul meu descheiat
la vest de mine însămi...

Cenaclu Literar: