Texte din Cenaclul Literar

Gravitaţie

Gravitaţie

Ţipau păsările fără glas,
căutându-şi cântecele
pierdute în văzduhul de lumină,
risipite în cuiburile din nouri
Furtuna le-a răpit graiurile,
izbindu-le
de cerul,
de marea
şi de pământul
înghiţite de seninul
orbitor
şi uimitor;
le intuiam ciripitul,
gravitaţia sorbea înfinitul

Cenaclu Literar: 

Sonet 3 - Mereu, mereu un trup şi-un gând revine


Ilustratie de Daniela Moga

Mereu, mereu un trup şi-un gând revine
Şi ce-i mai bun în noi se-ntoarce iară,
Ca să urcăm un drum incert, de seară,
Ce într-un colţ de şoaptă se mai ţine.

Sunt doar un punct ce pentru-a câta oară
Stă matematic în adânc de sine
Şi nu mai ştie dacă-i rău sau bine
Să fii vehicul spaţiului de-afară.

Cenaclu Literar: 

Din jurnalul unei zile ( în mijlocul singurătăţii)

Craterul vulcanilor de deschidea
ameninţător
sub povara gândurilor
„Tot ce nu mă ucide mă face mai puternic"!
bietul Nietzsche!
ars de suferinţă a ridicat sabia împotriva
„Dumnezeului"
ce l-a lăsat singur
în faţa filosofiei sterile...
cum să poţi locui într-o singurătate din care
sunt izgoniţi
zeii şi legendele?

Cenaclu Literar: 

PRINTRE GUNOAIE

Nu mai ştia de când căuta printre gunoaie...
La început îi fusese tare greu. Rămăsese, într-o primăvară, fără slujbă din cauza unei altercaţii cu şeful lui direct. Individul îi ordonase să facă un fals, iar el nu acceptase. Sub pretextul reducerii de personal, din cauza cheltuielilor prea mari, fu într-o zi dat afară. Nu primi nici-o explicaţie suplimentară şi nici măcar o minimă compensaţie.

Cenaclu Literar: 

Pictorul de poduri


eram în ultimul tramvai purtînd şevaletul demodat
şi dacă îţi spun cum pictam din nou pe furiş
peisajul uitat despre lumea întoarsă din mine
prin camere cu oglinzi acoperite de cearşafuri

uleiurile îmi vibrau sub degete ca atunci
cînd eşti singur şi vezi în depărtare podul de flori
străvezie fata morgana
poate că am coborît demult dincolo
de la o vreme cineva adună culorile uscate pierdute
sau e urma albastrului cobalt
despre care nimeni nu a scris în decembrie

Cenaclu Literar: 

Fluture de noapte

Sunt un fluture de noapte
care îşi arde mereu aripile de cântec...
Sunt femeia
care aduce întrebări eterne în suflete...
Sunt eu...
cea care ucide apusul
cu umbre de vis...
Sunt mâna care mângâie
si gândul care sărută...
Sunt adierea vântului prin părul tău...
Sunt liniştea care se cerne deasupra luminii...
Atinge-mi faţa să afli
cum se aprind în mine felinarele sângelui !
Atinge-mi căldura
să poţi topi vorbele la flacăra
trupului meu !
Se cutremură amurgul în braţele mele
când te mângâi...

Cenaclu Literar: 

fado do meu alma

fado do meu alma

dualitatea-nfruntă imagini în oglinzi
pe fragede-nvelişuri de mere punem preţ
acolo sănătatea se dăruie citeţ
şi eşti dator, aproape, spre măr mâna să-ntinzi

nimic pe dinafară nu lasă să se vadă
că-n mine-şi fac culcuşul o muză şi-o tanagră
o îngeră de spumă şi-o diavoliţă neagră
pe rând, ridică vălul... îl lasă iar' să cadă

Cenaclu Literar: