Se pare că
fulgerul industrial căzuse neghiob
în mijlocul pieţei
fibrele porţilor oarbe arzândă
îşi ascundeau ochii sub gratii
tarabele zgomotoase
se-nghesuiau galben roşu
mirosind a resturi de toamnă
trecută de genunchi
şi precupeţele, vai, locuind
pe pungile murdare de reclame
plângeau
fumul lingea pietre după ce obosit
fusese martorul tuturor
copacilor morţi în picioare
fetiţele înveşmântate-n funingine
îşi căutau şosetele albe
cu care să se facă nevăzute
în ciuda sângelui bolborosind

Styx

Moto: \"Eu vă botez cu apă,
dar va veni Acela
care vă va boteza cu foc
şi cu Duh Sfânt\"

În nopţile de gheaţă
din luna lui faur
mă scald
în Styxul-balaur
cu Gură de Aur
În nopţile de foc
ale lui gustar
mă scald
în Styxul-solar,
de argint
iudar

se ridică neliniştea să-mi poarte
din muntele vremelnic de ceaţă
giulgiul mărginit al silabelor

ce nume le vom da iubite celor dinainte pierduţi
pruncilor lepădaţi în urne roşii de porţelan
când ne vor striga plângînd prin somn

ce frică de întuneric
îi vor mai zidi încă o dată în mine firav
ca-ntr-o îmbrăţişare uscată
de frig şi spaimă

copii însinguraţi fără armuri între icoane de pietre şi ape
cu ochii mari străvezii de iarnă