Condacul 1
Am ţipat în pieptul unui mort dar acesta nu a înviat şi-a văzut de moartea lui până la capăt în dormitor am o găleată în găleată atâţia morţi atâta apă

Icosul 1
Fiindcă de mică purtai rochii vaporoase cât fierul de călcat la care te uitai şi ziceai că seamănă cu barca din care cobora mereu un miros de peşte căruia mama îi spunea tata

Cărare tăcută,
arsă de furnici în căutare de ploaie.
Numai Dragostea Tatălui Ceresc ţine pământul.
Câmpie netulburată,
Lumină de piatră,
Ţărm unde toate căile
hrănite din trupul Pământului
şovăind se opresc.
Apoi liniştit ţipăt de paseri
trepidând peste moale amiază.