Revista Atheneum

Articole din Revista Atheneum

O viaţă trăită în linia întâi (IV)

La 80 de ani, un actor român se destăinuie

 

Adrian Munteanu: Astfel, actorul George Gridănuşu se transferă de la Teatrul Naţional din Bucureşti la proaspăt înfiinţatul Teatru de Stat din Sibiu.
George Gridănuşu: Eram în 1949. Contractul meu cu Sibiul începea să funcţioneze din 15 august. Eu m-am dus, dar nu ştiam ce voi găsi. Casă nu aveam, aşa că umblam pe strada principală în speranţa că voi da de vreun cunoscut, de o cunoscută... sau de o necunoscută. Cum eram tânăr, pe atunci în mintea mea lucrurile...

Articole Atheneum: 

despre Basil Munteanu - Virgil Ierunca

 

La 1 Iulie 1972 se stingea din viaţă profesorul Basil Munteanu. Cu el dispărea una dintre personalităţile de seamă ale exilului românesc. Într"adevăr, pentru puţini exilul a însemnat — ca pentru Basil Munteanu — un tărâm de suferinţă în demnitate, un cadru de reconstruire ideală a României pierdute in noaptea totalitară. Omul acesta care şi-a francizat numele — poate şi pentru faptul de a fi trăit cea mai mare parte din viaţă in Franţa — rămăsese, de fapt, un Român integral, unul dintre acei intelectuali autentici care nu s"au lepădat de România, ruşinându-se de ea,...

Articole Atheneum: 

Procedura Supralegalizării înscrisurilor

  PROCEDURA SUPRALEGALIZĂRII ÎNSCRISURILOR

 

Cui se aplică Procedura supralegalizării şi ce presupune această procedură?

Consulatul General al României în Toronto, Ontario, care are competenţa şi asupra provinciei British Columbia, precizează că această procedură se aplica „în cazul cetăţenilor străini, a cetăţenilor care nu pot face dovada cetăţeniei române precum şi în cazul cetăţenilor care nu se pot prezenta personal la Consulat".

Procedura supralegalizării presupune:

1.-...

Articole Atheneum: 

Dreptul de a te naşte



Prilej de meditaţie asupra faptului că unele lucruri, deşi atât de evidente prin însăşi existenţa lor, necesită "oficial" o aprobare pentru dreptul lor de a se naşte....

Se împlinesc acum în august, 135 de ani de la înfiinţarea a ceea ce s-a numit "Societatea literară Română pentru cultura limbei" şi din 1879 s-a reântitulat "Academia Română".

Ministrul de instrucţie publică, C.A. Rosetti, motiva urgenţa funcţionării noii societăţi din cauza confuziei ce s-a iscat în privinţa limbii, prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, precum şi prin introducerea...

Articole Atheneum: 

Impăcarea (2)

 
Eliana o lăsa pe mătuşa ei, tante Sofia, să se aşeze în strană, după care se retrăgea în colţul în care se afla icoana prăznicar înfăţişând-o pe Fecioara Maria intrând în biserică, însoţită de părinţii Ioachim şi Ana, şi întâmpinată de proorocul Zaharia. Îi plăcea slujba şi asculta cu luare-aminte şi, totodată, îi plăcea sfinţenia locului, aerul impregnat de miros de busuioc şi de tămâie fumegândă. Acolo, în locul ei retras, de lângă icoana veche, închidea câteodată ochii şi vedea aievea poveştile Cărţii Sfinte, citite sau tălmăcite de preot. De la un cârd de vreme, însă, simţea că, fără voia ei, ochii îi alunecau undeva spre uşă, unde un tânăr chipeş stătea aproape lipit de zidul pictat cu chipuri de sfinţi şi îngeri, cufundat în adevărurile sfinte. De câteva ori, privirile li se împreunaseră, ca din întâmplare. Mai pe urmă, scânteile ochilor nu se puteau împotrivi dorinţei de a căuta să se întâlnească unele cu celelalte.

Articole Atheneum: 

Întâmplări din ultima vreme

Ca într-o duioasă poveste, într-un loc frumos şi însorit s-au adunat la taclale Pierre, franţuzul bonom şi jovial, purtător de bască şi cu rădăcini genealogice în Maquis-ul luptei de eliberare a dealurilor din Provence de sub ocupaţia nazistă; Fritz, cel înalt, blond şi sobru, nepot al lui Wilhelm Von Biergarten, ofiţer care luptase şi fusese încartiruit la vremea războiului tocmai în casa unde ulterior s-a nascut Pierre; Charles Clapface, englezoiul în costum de tweed şi cu pipa-n gură, care detestă lipsa de maniere a Europei continentale şi adoră meciurile de cricket şi, în sfârşit, Mickey, un Texan roşcovan care mestecă tutun, scuipă întruna şi umblă ţanţoş făcând parada de chipiul lui de baseball.

Articole Atheneum: 

Poveste neterminată cu pisică moartă

Deşi neterminată, aşa cum specific şi în titlu, povestea a început într-o joi după-amiază, când Petrişor a' lui Chemeşe (Chemşe i se spunea în batjocură, numele neamului lor fiind Covată), hălăduind cum îi era obiceiul, prin Surpături, s-a întors în sat aducând cu el o pisică moartă şi, pe deasupra, neagră ca tăciunele.

- O ţinea, blăstămatul, de coadă. Cre' că moartă era; că nu mişca, nu nimic.

Şi nu minţea văduva lui Cocean. L-au văzut şi Pişcoi, Mălai, bătrânul Ţepeneag, Vornic, ba chiar şi Lae, căldărarul...

Articole Atheneum: 

Doina

 

...
De la Nistru pân'la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta singurătate;
Din Hotin şi pân'la Mare
Vin Muscalii de-a călare
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o aţin
Şi Muscalii şi Calmucii
Şi nici Nistrul nu-i înneacă
Săracă ţară, saracă!

Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveşte 'nvaţă pruncii
Şi sub mână de jidan
Sunt românii lui Ştefan.
Vai de

Articole Atheneum: