Muntenuş îşi dorea să zboare. Fratele lui mai mic, Lăcuţ, voia să descopere comori. În fiecare zi se jucau împreună, Muntenuş îşi ajuta fratele să sape, iar Lăcuţ netezea movila de pământ care se înălţa într-o latură a gropii.
- Crezi că vom reuşi? Adică eu ştiu că voi descoperi comori, dar tu, biet frate, cum crezi că vei zbura?
- Eu voi zbura căutând cu tine comori în adâncurile pământului. Mă voi căţăra pe movila ce se va ridica, îmi voi da drumul de acolo şi voi zbura.
Deşi nu mai citesc revista presei din România aşa de des cum o făceam în primii doi ani de la sosirea în Canada, în urmă cu circa o lună şi jumătate nu mi-am putut reprima dorinţa de a mai afla ce mai scriu ziarele de acasă. Printre multitudinea de articole citite, mi-au reţinut atenţia cele scrise referitor la un sondaj de opinie realizat în Marea Britanie. Conform acestui sondaj, între 15 şi 17 la sută dintre cetăţenii britanici intervievaţi şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra proprietăţi în România.
(Din prelegerile profesorului Escu, neascultate de nimeni)
(fragmente)
... în acest ultim seminar înaintea vacanţei de iarnă să vorbim despre... zăpezile de mai an. Alegerea acestei teme de discuţie am făcut-o ascultând întâmplător o discuţie între două persoane - importante, nu spui cine...
Una dintre ele susţinea că viaţa şi viitorul nu se pot construi fără a respecta fundaţiile puse în trecut. De aceea, trecutul - cu tot ceea ce reprezintă el, bun sau rău - trebuie...
Îşi umple plămânii cu aerul mirosind a gaze de eşapament şi mâl, deschizându-şi nările larg şi suflând cu zgomot, ca o morsă bătrână ce se trage voiniceşte la mal după o lungă călătorie prin apele îngheţate ale oceanului. Chiar aşa se simţea Sorin, paraşutat în mijlocul Oraşului Lumină, după ce ani de-a rândul nici nu îndrăznise să viseze la un paşaport în România izolată a lui Ceauşescu. Nu avea de ce să se plângă, era medic de succes într-un mare spital al capitalei şi, ca ORL-ist specializat în pediatrie, îşi făcuse o groază de relaţii, posedând o lungă listă de pile şi contacte utile într-o lume unde totul se obţinea prin spate sau pe sub tejghea. Operase destui copii de securişti, dar un paşaport pentru o călătorie în Occident era aproape imposibil de obţinut, indiferent cât de mare ar fi fost recunoştinţa paternă.
Când evadase din închisoarea I Piombi și se îndrepta către Palatul Dogilor, Casanova s-a străduit să nu privească pe nimeni pentru a nu atrage privirile. Zadarnic! Chipul lui nu putea trece neobservat. Atrăgea privirile celorlalți precum un magnet. Îi vedeai mai întâi ochii luminoși care se mișcau repede nu ca să scruteze, cât să înhațe tot ce-i ieșea în cale, să pătrundă secretul ființelor întâlnite, să-și însușească maniera în care acestea se manifestau pentru ca apoi s-o restituie cu o violență ce-ți producea fiori reci pe șira spinării. Deja am trecut la personajul care mi-a atras...
„Fluxul artistic este continuu, eu nu ştiu cum e să fii în pauză de creaţie"
În toamna anului 2003 a funcţionat în oraşul Roşiorii de Vede o tabără de creaţie prilejuită de manifestările anuale din cadrul „Zilelor oraşului". La iniţiativa sculptorului Doru Drăguşin, câţiva dintre cei mai cunoscuţi artişti plastici români au dat...
Even though the Romanian translation of English literature is of recent origin, they have had a noticeable influence on the works of some of the greatest Romanian writers. During the early part of the 19th Century, many Romanians traveled and studied in the countries of Western Europe, but very few went as far as England, and even fewer to America. The first written account of any Romanian visiting England was in 1831, when Petrache Poenaru went there to observe the English...
Articolul a apărut în Revista Fundaţiilor Regale, anul VIII, Nr 8-9, 1 August - 1 Septembrie 1941
în mintea românului cărturar, din alte provincii decât Basarabia şi profan în ale Bisericii şi ale Teologiei, "ortodoxismul basarabean" înseamnă ceva exterior şi pitoresc. Ne-am intâlnit adeseori cu clerici basarabeni. Am intrat de câteva ori prin bisericile dintre Prut şi Nistru şi am asistat, în catedralele de la Chişinău, din Bolgrad sau din Ismail, la o...
Titlul editorialului vă aminteşte de ceva familiar, nu-i aşa? "Feriţi-vă de măgăruş" a fost (nu ştiu dacă mai există) o emisiune-concurs de divertisment cu pretenţii educative, destinată copiilor ce nu aveau somn dimineţile. Personajul central era un măgăruş care, atunci când copilaşul-concurent nu nimerea răspunsul, ori nu se conforma, ori aşa cerea regizorul de platou, arunca din copite şi necheza înfiorător. Poate unii copilaşi, mai naivi, chiar credeau că măgăruşul este atotcunoscător, uşor genial chiar şi nu doar o jucărie mecanică goală, acţionată de un buton. Totuşi, avertismentul...
„Fluxul artistic este continuu, eu nu ştiu cum e să fii în pauză de creaţie"
Comentarii