Texte din Cenaclul Literar

ca loc de refugiu - ecoul


...tot mai aproape rostogolirea
parte înfrigurările mîinii
parte tăcerea
pînă la gît în asfalt
mai pune
şi lacrima celuilalt ochi în desfăşurarea rostirii
- tulburării -
ca loc de refugiu al cîrmei
unde departările în largul ecoului
de nu mă uita
al niciundelui
cu un ochi mai puţin
ne revine...

Cenaclu Literar: 

Tu cel ce cauţi taina într-o filă

Tu cel ce cauţi taina într-o filă
Cutreierând neistovit izvoade
Şi năzuieşti spre-ascunsele monade
Spune-mi cinstit : ascunzi sub pleoape milă?

Tu cel ce-ntinzi necercetate nade
Pe luciul apei, curgere fragilă,
Şi-ţi treci fiinţa rece şi debilă
Prin ochiul gol din veşnice năvoade

Tu ce-mblânzeşti sălbatice feline
Cu-n singur fir de iarbă din ogor
Şi vrei să strângi nădejdile ciorchine

în duhul frunţii, vag şi temător,
Răspunde-mi, frate, sincer fii cu tine
Eşti zeu de-acum sau eşti tot muritor ?

Cenaclu Literar: 

Cântec pastoral

Frunză verde de migdale,
Urcă oile agale
De prin luncile din vale
Înspre coasta cu ponoare,
Unde-i iarba dătătoare
De săruturi pe răcoare.
Gura oii se lipeşte
De firul ce proaspăt creşte
Şi-ntre buze îl topeşte,
Pe cioban oaia-l iubeşte.

Frunză verde ca şi nucul,
Ciobănescul cât haiducul
Roată dă când cântă cucul.
La mioare stă de pază
Şi la lup îi mintea trează,
De cu zori şi pân" l-amiază
Ş-apoi până se-nnoptează.
Îsi iubeşte ciobănelul
Că-l hrăni cu zăhărelul
Când era un pui ca mielul.

Cenaclu Literar: 

2 mazaic (haiku)

1. ciripit printre candelabrele
castanilor-
armonie.

2. păpădie in mâna unui copil :
roiul zboară-
mirare.

3. râme de oţel inconjoară parcul :
zdruncinări-
nostalgie.

4. porumbel odihnindu-se
…si hornul doarme-
relaxare.

5. mansardă-ciclop:
citeste gândurile
trecătorilor.

6. fereastră deschisă :
pescăruşul te salută-
dorinţă de zbor.

7. albatros pe acoperiş :
aşteaptă jumătatea-
intregire

8. copil adormit la gâtul mamei.
soarele il alinta-
alean.

Cenaclu Literar: