Joc în spirală învăţat în hinta
atârnată de Mărul Domnesc...
Aureole de mici vietăţi care ne îndrăgesc,
agrişele coapte ce de viaţă mustesc,
bătrânii dragi ce stau lângă vatră
şi blând povestesc.
Cu mâinile-n poală şi năframa legată pe frunte
Bunica grăieşte de munte.
Iar Psalmii iubirii, cu glas tare şi răguşit,
Doar Bunicul i-a mai citit.
Mirosul pâinii calde, un cald sentiment.
Iubire ce vine dinlăuntruri,
cum lumea dinlăuntrul Fiinţei.
Şi Lumina ne locuieşte în egală măsură.

Invocarea celuilalt Eu

cu palma muşcând din palma întinsă o palmă pământ
în ochiul de apă în ochiul de sticlă deochi te cuvânt
în frunte răsare în frunte păşeşte înfruntă ce-i sfânt
sub talpa fierbinte talpa iadului sub talpă rai frânt
osul miroase oasele roase arsele oase frământ
bol de nimic nimic bolnav bolnav te descânt
ultimul suflet suflecă suflarea-n mormânt
mai sunt?

bit day
the sun is rising
straight
în fatza ochilor mei
power ...

Ce are ea mai mult decât o alta,
De nu lumina ce-a-mplinit fiinţa?
Ochii răzbat în noapte cu credinţa,
Sprâncenele se arcuiesc cu dalta,

Sâni ca hulubi ce mistuie dorinţa
Pe mal însufleţit din prea înalta
Lucrare-a mâinii poposind în halta
Plăcerilor ce mi-au înfrânt voinţa.

Roua de crin i-a licărit pe frunte,
Buzele strâng râvniri ce mă răpun,
Picioarele, în marmura din munte,

Sfinţesc contur de vis şi foc nebun,
Iar gura ei avidă e o punte
Pe care-o sorb, păcatul să-mi supun.

3 sept. 2004