Texte din Cenaclul Literar

Mereu, ...mereu

Mereu, ...mereu

La început de început
mă simţeam înger căzut
de-undeva, din galaxie
botezat în apă vie;
nu ştiam că mi-a fost dat
să fiu scăldat în păcat...
de atunci, neîncetat
m-aş fi vrut rebotezat,
însă îmi este tare greu
să mă nasc
mereu, ...mereu

Cenaclu Literar: 

Nu mai e timp

Nisipul s-a-necat în mare
printre meduze albe de spaimă,
se trezesc şi melcii din uitare
îşi scutură cochiliile de stânci
să lumineze decorul
înnorat de pe sprâncenele mării.
Haideţi să dansăm!
timpul se scurge-n mănunchi
de rouă
să-l aducem în hora noastră,
să-i ademenim copii
cu lacrima păcătosului.
E mai uşor
să pui căpăstru minunii
decât să minunezi cerul
cu trăiri eterne...

Cenaclu Literar: 

Mătănii

Ţi-am luat forma chipului
în palme
să-mi spăl faţa
în zori
cu apa
ochilor tăi...

să-mi amintesc
cum îţi era zâmbetul
lipit de sufletul meu.

Plouă cu frunze galbene
din altă toamnă,
toamnă iubirilor mute
demult
trecute prin noi....

Cenaclu Literar: 

Povestea unei peruci (Comedia erorilor)

Comedia erorilor, Will, Dromio, ntipholus, Ephesus, Syracuza

 

Decor: O uşă din lemn vopsită verde, cu uşori de aceeaşi culoare, pusă perpendicular pe rampă, în mijlocul scenei. Jumătatea stângă a scenei e mai slab luminată. În ea este un taburet de lemn cu pernă, fără spătar )scaun "grecesc"). Pe perete se vede, neclar, o frescă.

Cenaclu Literar: 

Povestea Urâtei 1 (În căutarea lui Harap Alb)

S-a întâmplat de mult, de mult de tot, pe când saxii începuseră să atace spre apus. Un mare rege s-a ridicat atunci împotriva acestor păgâni - căci ei nu se închinau atunci Marelui Zeu! - şi i-a oprit, apoi respins, de au ajuns tocmai până în Albia de au cerut sălaş, trăind şi acum prin unele oraşe, mai ales pe sub munte.

Cenaclu Literar: 

Pe-un talger Luna, ea este mânia


Pe-un talger Luna, ea este mânia
Şi moartea dulce în desfrâu şi ură.
Tăcerea dreaptă patima mi-o fură
Adăpostind de-a pururi lăcomia.

Pe celălalt, a Soarelui arsură,
Înţelepciunea calmă, omenia
Un foc înalt urcând în cer solia
Cuvântului strivit în grea armură.

Mă lupt umil să-mi decorez pereţii
Cu limpezirea revărsată blând,
Să fiu un Crist în pragul dimineţii

Solar argint în vorba mea turnând.
Abia atunci, urcat pe crucea vieţii,
Voi răsări mereu, agonizând.

27 august 2004

Cenaclu Literar: 

O lacrimă de Zeu

O lacrimă de Zeu

O lacrimă de Zeu
a căzut 
ca din senin
chiar la picioarele-mi
zdrelite -
şi ca prin farmec
a răsărit o floare,
şi sufletul mi-a tresărit...
a mirare!

M-am aplecat
s-o rup.
\"O,nu!\"
mi s-a părut
c-aud o voce d

Cenaclu Literar: 

Astăzi am aflat ce-i frica

De dimineaţă am avut o inimă rea. Adică simţeam în piept o ceaţă nehotărâtă. Dacă e albă sau gri. La şcoală am băieţi în clasă. Nu sunt prea deştepţi. Adică nu la note ci aşa în general. Uneori sunt răi. Învăţătoarea a întârziat la oră. Nu ştiu de ce. Dar m-am plictisit aşteptând-o. Când mă plictisesc îmi vine să oftez. Şi am început să alerg şi eu prin clasă.

Cenaclu Literar: