Cei ce au avut un mare rol în formarea Canonului Noului Testament au fost "ereticii", în primul rând Marcioniţii (din "şcoala" lui Marcion din Sinope; până spre sec. III d.Hr. ajunseseră să numere sute de mii de credincioşi. Numai faptul că împăratul Constantin a impus creştinismul "ortodox şi catolic" ca religie de stat a făcut ca mulţi dintre noi să nu fim Marcioniţi, Arieni sau Gnostici...). Aceştia respingeau în totalitate moştenirea iudaică, pornind de la afirmaţia că Iisus era Dumnezeu, fiul lui Dumnezeu - şi nicidecum om.

* In ziua judecăţii, rugaţi-vă!

Avea o gaură în palma dreaptă
din stînga curgeau mÄ...

Miros de mere răscoapte pe sobă
turtă de pâine sfârâind pe plită
cornuleţe cu nucă în postavă
jumări, caltaboşi şi ţuică opărită.

Baniţe de grâu şi de făsui în tindă
la poartă, mama Lina de la Rogova
mâţa, după şocâţi, stând la pândă
colindători cu capra şi cu sorcova.

Nepoţii sunt îmbăiaţi şi primeniţi
şi sar peste cobilcă de bucurie
că vine Moşul, cu poezii sunt gătiţi
şi câte şi mai câte, la mulţi ani să fie!

Ne tremură paşii pe frunze uscate
pe cărări neştiute de nimeni trecând...
De departe simţim cum sufletul bate
şi soarele-asfinte când mergem tăcând.

Ce mască purtăm pe faţa întoarsă
în noi şi spre noi strivind vechi hotare
şi buzele noastre vorbesc mult prea arse
cuvinte nespuse şi...mult prea ne doare

că nu strigăm lumii şi cerului-naltul
adevăruri aflate doar ca prin minune.
Şi tu eşti bătrân şi copil când bazaltul
din mine sculptezi cu mâini de genune.