Texte Noi din Cenaclul Literar

Texte din Cenaclul Literar

Taina Crăciunului

Taina Crăciunului

Cuvântul,,Crăciun"este înrudit cu termenul latin,,creaţio"din limba latină cultă.În acest fel a înţeles poporul român ,,crăciunul", ca o creaţie pentru că Naşterea Mântuitorului este unică şi nouă prin ea însăşi.Coboară Dumnezeu în lume pentru a rezidi lumea. Aceasta este Taina Crăciunului,începutul unei noi creaţii prin Adam cel nou. Pruncul, mititel, înfăşat în scutec de bumbăcel"vine din nou la cumpăna dintre ani apropiindu-ne de raiul ceresc.

Cenaclu Literar: 

Intamplare

Deschid fereastra.
Somnoroasă,
Noaptea-şi ridică imensele cortine.
Cu-n nechezat de aripi
Tot cerul se revarsă-n mine.

Miei albi de nori
Se joacă acum in voie
Sub epiderma albăstruie.

O aripă de vultur
Imi iese din retină.
Işi caută frenetic
Cuibul-ghirlandă,
Cazut
Pe-un colt de stâncă.

Pe palma dreaptă
Am desenată
Linia orizontului.
Iluzia
Ce
Ma desparte de mare.
Pântecul ei ascunde
Glasul tau.
După o ploaie de săruturi
Naşte-n triluri
Curcubeu.

Cenaclu Literar: 

Gradele militare

Gradele militare

Prelucrare după "LA BLAGOVEŞTENII" de Mihail LUNGIANU ( prima snoavă )
din "RAMURI", ianuarie-februarie, 1943.
Repovestire în versuri, parodie.

Se dedică Mamei-Mariţa, spre veşnică pomenire, o ţigancă bătrînă cu ghioc, care m-a salvat de la moarte, cu ceaiuri de plante medicinale, după ce medicii s-au declarat neputincioşi în faţa unui icter negru şi m-au trimis acasă nevindecat, pradă morţii, cînd aveam doar 11 ani - Mama-Mariţa n-a avut numai ştiinţa tămăduirii, ci şi iniţiativa salvării mele.

Cenaclu Literar: 

Cantecul fara de nume

Intoarce-mi cantecul fara de nume
ala vechi cules
din vise de sarpe
pentru dragostea mea.
Se scutura florile in ceata
- marturie a unu timp -
iertat de ingeri.
Misterul nu se mai risipeste
ca pe vremuri in intrebari
se logodeste spre nord
cu o ruda divina.
Pentru tine am oprit cuvintele
sa doarma,
le-am trezit de dimineata
rastignindu-le de prisos prin lume
ca sa intelegi ca tristetile uneori
bat ca niste clopote izbite de ger.

Cenaclu Literar: 

Furtuna

Tunete străbat tot cerul
Cu alămuri de orchestră,
Luminând precum dicherul
Paşnica scenă terestră.

Vântul suflă ca din foale
Răzvrătind nori fără cârmă,
Gospodina strânge ţoale
Înşirate pe o sârmă.

Toată curtea-i agitată
Şi moţatele aleargă,
Spre cuibarul din poiată
Ouăle să nu se spargă.

Gâştele par liniştite
Şi prin ploaie chiar le place.
Ele doar sunt fericite
Când se scaldă în băltoace.

Cenaclu Literar: 

Cuvântului

Tu mă aştepţi înspre Soare Răsare.
Ameţitor foşnet de paseri,
lacome cântând în cărare.
Limpezeşte-mi privirea
cu roua grea a frunzelor Tale.
Sunt mugur şi fruct
toamnelor risipite în aer.
Primeşte-mă
Pasăre,
ocean de-mpietrire trecut...
Piatră,
cu ploi furişate în lut...
Frânge cu dragostea
cercul acesta de foc.
Arzătoare aşteptarea.

Cenaclu Literar: