căzuseră toate sinonimele disperării
nostalgii cu torsul plin de zăpadă
pelerini purtând imprevizibilul vis
trecut prin foc şi sabie

desenam cândva la teu şi echer
schiţe de schiţe, lucrări tematice,
abrevierile tandre genunchiului tău
conturat prin alveole asimetrice
sacadate axonometrii en plein air
dimineţi pierdute

tout s"efface

îneacă-mă-n sărutul ce ucide,
Acoperindu-mi ochii cu fiinţa.
Deschide porţi să bântuie dorinţa
Pe-nvolburate pajişti cu silfide.

în pat să-ţi lepezi caldă cuviinţa
Şi sânii dornici de-ncleştări avide
Să îi frământ cu palma ce decide
Cât de fierbinte-i carnea şi putinţa.

Desfă cuibarul tainic să pătrundă
Un aprig lup ţinut prea des închis,
Până va da-n adâncuri de o undă

Ce ne azvârle clipa în abis.
O istovire dulce ne inundă
Şi aţipim la umbra unui vis.

18 ianuarie 2005

DE-AMOR

Început de primăvară la 1900
Port botine înalte cu pietricele înfipte în toc
Degetul inelar, obosit de-atâtea logodne
Doarme-n mănuşa cu miros de sirop.

Aştept să te naşti
O sută de ani trec pe lângă mine
Înghesuiţi într-o şaretă neagră
Cu-ataş.

Azi am treizeci de ani. Un rest de ţigară
L-am strivit sub talpa unei botine
Drumul pe care cobor seamănă cu tăietura
Ochilor tăi
Când clipeşti deschid o umbrelă cu multe buline.

Când paşii tăi fără de intoarcere, au fost acoperiţi
de
umbra norilor,
am strigat vântului :
"Hei, vântule !...Vrăjitorule !...Prinde o rază de lumina,
visul
scăldat in lacrimile dimineţii, să prindă viaţă!"

Vântul a suflat din cimpoi: gleznele s-au ridicat usor...
zâmbetul a inflorit.
Ai intors capul
şi...
mi-ai cuprins umerii.