Texte Noi din Cenaclul Literar

Texte din Cenaclul Literar

vis

Cerbi colilii
pe
ochelarii fumurii de soare.
Din incleştările coarnelor
lor,
fulgerele in zig-zag
taie
catapeteasma tăriei.

Ploaie de baloane de săpun
bate
in geamuri, si ne indeamnă
sa ne imbarcăm pe
zeppeline.
Zbor pe aripa unui
albatros,
in timp ce o nimfă cântă la
harpă.
Din orga adâncurilor
izvoresc gheizere,
care se intorc sub forma de
zapadă.
Paşii mei, paşii tai
formează un singur lanţ
prin nămeţi.
Singurii,
prizonierii iubirii
sunt fericiţi.

Cenaclu Literar: 

Cine a adus Biserica?

Într-o diminează, ne-a chemat Şefu’ la el. Nu pot spune că era o „bună” dimineaţă, eu nu sunt printre cei ce cred că ziua se cunoaşte după dimineaţa ei. Nici nu ploua, nici nu era soare – era o banală dimineaţă de primăvară, nu cu mult înaintea Paştelor. Cum s-a dovedit, numai bună nu era: Şefu’ ne-a trimis pe teren. Mai precis, pe mine şi pe Gruzin, că avea mai multă experienţă.

Cenaclu Literar: 

Poezii

Călător printre cuvinte 1

revelaţiile fluturilor
spală ochii deghizaţi
ai poetului renascentist.

patimile verbelor nu mai reuşesc
să intre în graţiile pietrelor unghiulare.

am pescuit rubine şi smaralde
din ochii lui Odiseu.

un alt episod al orbirii ciclopului,
alţi pretendenţi la curtea Penelopei.

zece ani în temniţele insalubre
poposesc cerşetorii şi regii damnaţi.

ne scăldăm în fiordurile îndepărtate,
unde mai muşcă vulturii din poeme sculptate.

Cenaclu Literar: 

Solilocviu

Urca. Se ferea să privească în urmă la treptele care fuseseră urcate ba cu zâmbetul larg ca o fereastră a unui interior în care se consumă primele zile ale unei luni de miere, ba posomorât- ca o zi de toamnă ploioasă în care vezi câte un cimitir sub fiecare copac, câte un osuar în fiecare grădină de flori; ba în genunchi, privind o fereastră la etajul zece, deschisă undeva în ceaţa sufletului, de unde ar fi putut... dar se ridicase în ultimul moment şi începuse iar" să urce.

Cenaclu Literar: 

Povestea unei tigăi (Îmblânzirea scorpiei)

La ridicarea cortinei se vede un fotoliu de teatru. Pe el stă lăbărţat Povestitorul (Christophor Sly), privind spre dreapta de unde se aud (înregistrate) voci nelămurite declamând o piesă de teatru, întrerupte când şi când de râsete şi aplauze. Aceasta va continua până în final.

Cenaclu Literar: 

Argumentaţie

Domnule redactor şef,
Îmi permit să vă atrag atenţia că articolul "Vama veche-n obiceiuri", semnat de colaboratoarea d-voastră Tudoriţa Anghelache, păcătuieşte grav în câteva aspecte. Prin aceasta aduce prejudicii atât revistei, cât şi întregii comunităţi româneşti locale şi, nu în ultimul rând, patriei noastre dragi pe care am lăsat-o în urmă, dar nu am uitat-o!

Cu respect
un cititor

Cenaclu Literar: 

O lacrimă de Zeu

O lacrimă de Zeu

O lacrimă de Zeu
a căzut 
ca din senin
chiar la picioarele-mi
zdrelite -
şi ca prin farmec
a răsărit o floare,
şi sufletul mi-a tresărit...
a mirare!

M-am aplecat
s-o rup.
\"O,nu!\"
mi s-a părut
c-aud o voce d

Cenaclu Literar: 

Sonet 212 - Unde mi-e mama ? Unde-i este locul ?


Ilustratie de Daniela Moga

- Unde mi-e mama ? Unde-i este locul ?
Pe înţelept copilul îl descoase.
Şi i-a răspuns, cu vorbele-i mieroase :
- în ţara-n care mai domneşte focul.

Trist a rămas vlăstarul. Stânci hidoase
Apar în zare., - Unde mi-e norocul ?
Se-ntreabă pruncul, prelungindu-şi jocul .
- Pe-un ţărm în care dorm oştiri de oase.

Cenaclu Literar: 

Aşa mi-aduc aminte de copilărie

Miros de mere răscoapte pe sobă
turtă de pâine sfârâind pe plită
cornuleţe cu nucă în postavă
jumări, caltaboşi şi ţuică opărită.

Baniţe de grâu şi de făsui în tindă
la poartă, mama Lina de la Rogova
mâţa, după şocâţi, stând la pândă
colindători cu capra şi cu sorcova.

Nepoţii sunt îmbăiaţi şi primeniţi
şi sar peste cobilcă de bucurie
că vine Moşul, cu poezii sunt gătiţi
şi câte şi mai câte, la mulţi ani să fie!

Cenaclu Literar: