Texte din Cenaclul Literar

apocrifă

în jurul meu cad zidurile norilor
contractez pneumonii de-o viaţă şi tu nu ştii
cum naufragiază penultima călătorie

iluzia de a fi jumătate umbră ţărmului cronofag
se pierde acestei încremeniri apocrife
numai el îşi caută prin nisipuri tanagra muribundă
lîngă solfegii de sînge

sunt doar catedrale de aer ascuţite dincolo
de ne-au rămas închise într-o piatră albastră mările şi navigatorii

de la o vreme mi-am ridicat
un cavou de nesomn pe marginea lumii
unde înfrigurează tăcerea
aeropagul inocenţei

Cenaclu Literar: 

GLOSSĂ

Azi mă opresc din drum, şi mă întorc,
copil prea obosit de anotimpuri,
pe care jucăriile-l gonesc ,
şi fruntea îl arde de gânduri.

Bătând cu pasul obosit deşerturi ,
de toamne care ard mocnit,
sperând neîntâlnitul capăt ,
de vis prea alb şi împlinit,
rătăcitoare printre porţi străine,
şi printre sute de oglinzi ce mint,
mă sfâşie pumnalul toamnei
de ursitoare azi tocmit.

Cenaclu Literar: 

TEATRU - DRACU' LA poartă sare - partea II

ACTUL 3

DRACULA, MARGARETA, DRACU, MAMA, PREOTUL, GROPARUL

Scena 1

DRACULA, MARGARETA, DRACU, MAMA

Odaia Margaretei. Mama şi fiica dorm în aceeaşi încăpere. Clar-obscur, noapte senină, cu lună plină. Muzică bizară. La lumina lunii, Dracu şi Dracula intră în casa femeilor, se descalţă să nu facă zgomot şi-şi şoptesc. Personajele pot fi recunoscute mai mult după voce. Replicile se vor misterioase.)

Cenaclu Literar: 

Pârjol



Pârjol


Probabil va trece şi vara asta
mi-ai zis privind corbii ruginiţi
margaretele erau scuturate şi
eu căutam ceva prin zâmbetul
bunicilor înainte de răsăritul
soarelui nu am mai aşteptat lacrima
să se usuce pe
obrazul duminicii
pentru că tata stătea cu faţa
la răsărit şi ne spunea cum trec norii
pe deasupra cimitirului
noi nu-l ascultam trifoiul
mirosea a lună plină
şi picioarele mi se afundau adânc
în hleiul Chetrişului
la Cruce
urme de Hristos răstignit
stau la marginea satului

Cenaclu Literar: 

Abrupt atac, aripă amuţită

Experiment 1 ( litera a )

Abrupt atac, arípa amuţită,
Amorfe-accente aspru amputate
Au asfinţit abulic amânate
Având alături arma aţintită.

Afinităţi avid algoritmate
Aur ascund, alica aţipită.
Acea arcadă amplu alungită
Ardea alcoave-amar aglutinate.

Absent ascult aceeaşi abordare
A acoladei arcului astral.
Aulic ax acoperă altare

Actinii-albastre au ajuns aval.
Adevereşte-ardenta alternare
Acord adus aproape abisal.

Cenaclu Literar: 

SFÂRŞIT DE VARĂ

SFÂRŞIT DE VARĂ

Somnoroasă vara strânge-n palme
Ceaşca mea de ceai
Cu buza plesnită.
August e-aproape bătrân
Şi-a fixat ochii miopi în licoarea
Fierbinte, dar gândul lui a început
Vânătoarea la poluri.
Somnoroasă vara abia şi-a
Oprit un căscat, mare cât golful
Albastru
Vorbind despre sine, de-acum
N-o să mai fie atât de guralivă.

Cenaclu Literar: 

PARTIDA DE ŞAH

- Ia loc, Robo!
- Da, Stăpâne!
Cei doi se aşezară la măsuţa mică aflată, undeva, într-un colţ al "biroului". Robo avea scaunul său, tare, vopsit într-o culoare metalizată, iar Savantul un fotoliu larg, confortabil.
Era un fel de-a spune "birou" pentru că încăperea era un amestec eterogen şi, în acelaşi timp, straniu, de obiecte ce nu păreau să aibă vreo posibilă interdependenţă.
În centrul acestuia se afla un cub cu latura de aproximativ un metru, fără nicio fantă, luminiţă, cablu sau altceva distinctiv pentru calculatorul central al casei.

Cenaclu Literar: