Molecule de jazz
circulă libre prin venele
mâinilor mele.
Ele improvizeaza
refrenul allegro moderato,
al primaverii.

Din urmă-n,
cheia fa
vin degetele tale.
Sufletul tau in ceata noptii
ma cauta.
Aleargă in arpegii desfăcute
pe
linia continuă a bulevardului
cu trotuare negre.
Claxoane necruţătoare te muşcă.
Lumina farurilor iti
sfasie hainele.
Intr-un tarziu,
ochii tai m-au prins in navod:
ghemuită,
speriată-
intr-un colţ de partitură
sub cheia sol.